Este ceva cu care cei norocoși se nasc, iar ceilalți încearcă să îl dobândească, îmi spunea Maria Paltin despre bun-gust. E o definiție cu care eu rezonez în totalitate.
În plus, pentru mine, bunul-gust reprezintă, dincolo de conceptul unei estetici desăvârșite, o dovadă irefutabilă de bun simț. Cele două coexistă într-o armonie fără cusur.
Te invit să citești definiții splendide ale "bunului-gust" oferite de intervievate de-ale mele pe care le admir, le prețuiesc și pe care îți recomand să le urmărești în Social Media, pentru o doză zilnică de frumos și...bun gust.
Anca Dumitrescu, owner Philocaly. Interviul cu Anca, aici.
Bunul-gust e un mușchi pe care îl educăm prin tot ce respirăm în jurul nostru. Categoric, trebuie să existe o sămânță în noi de la care începe totul, o sensibilitate datorită căreia vibrăm la diverse impulsuri primite din exterior. Dar și o stare permanentă de căutare, de curiozitate, de admirație și mai ales de răbdare. Să te poți opri din tot și să privești. Exact cum ai privi vitrina unui magazin cu haine frumoase.
Așa ar trebui privită viața în permanență. Cu poftă și nesaț. Așa ne educăm și bunul-gust.
Deschizând larg ochii, oprindu-ne din tot și toate ca să observăm. Ridicând privirea mai sus de nivelul ochilor.
Cristina Jacob. Interviul cu Cristina, aici.
Ahhh, toate femeile care zâmbesc sunt frumoase! Aici avem de lucru noi toți. Să menținem the joy of life as they call it. Și cred că bunul gust este atunci când faci totul cu grație și aproape pe vârfuri… o femeie care dansează pe vârfuri e tulburător de frumoasă: indiferent dacă este arăboaică, franțuzoaică sau moldoveancă, încearcă să zboare. Și deseori reușește.
Bunul-gust se schimbă de la o epocă la alta, dar unele lucruri rămân: bunăvoința, atenția de a nu-l deranja sau agresa pe celălalt, generozitatea de a nu contrazice inutil pe cineva care nu crezi că are dreptate. Bunul-gust nu ține de lungimea unei fuste, ci de privirea pe care o ai când o porți.
Raluca Nițu, owner AIRE Official. Interviul cu Raluca, aici.
Rămân o admiratoare a nuanțelor pământii, a îmbinării de tonuri calde, ciocolatii, și a elegantului duo alb-negru. Rafinament prin simplitate este ceea ce brandul AIRE își propune să transmită, și de aici și alegerea de a păstra nuanțe caracteristice stilului clasic, minimalist.
După mine, bunul-gust se îmbracă în tonuri neutre :).
Raluca Leafu, owner Joule Project & Bon Bijou. Interviul cu Raluca, aici.
Este un întreg lifestyle: unde stai, unde ieși, cercul social etc. Bunul-gust, pentru mine, dacă ar fi să-l definesc într-un cuvânt, acela ar fi naturalețea.
Mara Coman. Interviul cu Mara, aici.
Un amestec de încredere, simplitate, lejeritate, fler. Și în strânsă legătură cu bunul simț.
Andreea Baniță. Interviul cu Andreea, aici.
Tradiție, simplitate, rafinament, cultură, lipsa ridicolului sau a înzorzonării.
Diana Iordăchioaia. Interviul cu Diana, aici.
Într-un cuvânt – farmec.
Noemi Meilman, owner noemimeilman.com, cofounder The PR Station. Interviul cu Noemi, aici.
Bunul-gust e ca o felie de pâine prăjită cu unt și cu dulceață servită pe o farfurie care are o poveste. Bunul gust are pentru mine flashback-urile copilăriei. Am avut norocul să cresc într-o familie în care s-a pus mai mult preț pe partea culturală decât pe strâns averi.
În comunism era mai greu să strângi averi, dar pot să îți spun că părinții mei cumpărau cărți (și le și citeau) și timbre. Mamaie (mătușa tatălui meu) nu concepea să dejunăm sau să cinăm fără fața de masă albă, apretată (cred că se răsucește în mormânt acum, dacă ar vedea că eu nu am continuat această tradiție „estetică” și o practic destul de rar).
Aveam seri de teatru și de film. Iar femeile din familia mea, toate, se îmbrăcau foarte chic.
Diana Cosmin, owner Fine Society & curator Haute Culture by Biz. Interviul cu Diana, aici.
Cred că bunul-gust e un talent ca oricare altul, deci clar este nativ, dar poți să-l și educi în timp, cu condiția să te informezi și să vrei să înveți.
Doar că, la fel ca la un talent - ca la pian, să zicem - e o diferență între pianistul de vocație, născut cu acest dar, și unul mai puțin înzestrat, care repetă de zece ori mai mult ca să țină pasul.
Cred cu tărie că bunul-gust este și o chestiune de „contaminare”: dacă ești expus la multe surse de informație, la stimuli vizuali, la experiențe de bună-calitate, începi să discerni și să îți formezi niște repere.
Maria Paltin. Interviul cu Maria, aici.
Bunul-gust sau simțul estetic ar trebui să fie prezent în toate aspectele vieții, nu doar în ce accesorii purtăm sau ce țesături și linii de design alegem. Rafinamentul se vede în modul în care comunici, în tonul vocii și eleganța limbajului.
Este ceva cu care cei norocoși se nasc, iar ceilalți încearcă să îl dobândească.
Diana Iordache, The Sense of Beauty. Interviul cu Diana, aici.
Încerc să nu aplic o regulă la bunul-gust pentru că este ceva subiectiv și deloc atemporal. Încerc pe cât pot să nu judec. Îmi place când lucrurile sunt asumate de persoana care le poartă și mă interesează mai puțin dacă este acceptat de majoritate. Uneori, chiar nu este vorba despre stil, ci mai degrabă despre ce îmi inspiră atitudinea unui om care și-l asumă. Apreciez mult curajul. Mai ales pentru că văd câtă nesiguranță există în jur dictată de presiunea socială.
Sandra Stoicovici (littlestoriesofmylife). Interviul cu Sandra, aici.
Bunul-gust cred că reprezintă pentru fiecare altceva. Eu îl definesc prin delicatețe, under-statement și quality over quantity.
Daniela Olaru, fondatoarea brandului demiur. Interviul cu Daniela, aici.
Cred că bunul-gust este o noțiune subiectivă care se referă la abilitatea de a face alegeri estetice armonioase, care să fie apreciate de majoritatea oamenilor dintr-o anumită cultură sau context social.
Iubesc și respect stilul și hainele, și cred că în fiecare zi poți fi un personaj diferit și poți evidenția părți interesante ale personalității și stării tale de spirit. Atunci când te exprimi autentic, într-un mod armonios, dai dovadă de bun gust.
Prin hainele pe care le alegi, îți porți povestea.
Adina, fondatoarea brandului MUSE UM. Interviul cu Adina, aici.
Bunul-gust este definit de fiecare în parte, iubesc diversitatea și cred că perspectivele diferite sunt foarte importante. Pentru mine, este echivalent cu un om bun, onest și cu multă compasiune.
Oana Apopei, owner Zea et Sia. Interviul cu Oana, aici.
Îmi place citatul Simplicity is the ultimate sophistication. Bunul-gust se reflectă în toate alegerile pe care le facem zilnic. De la felul în care alegem cum să interacționăm cu cei din jur, limbaj, la modul în care ne comportăm, îmbrăcăm.
Inclusiv bijuteriile pe care alegem să le purtăm pot fi de bun gust sau nu. Cred că unii dintre noi se nasc cu acest bun gust, iar alții aleg să și-l educe. Cuvântul bun ne duce cu gândul la bunătate, empatie, stare de bine, de eleganță, distincție, rafinament. Bunul-gust exclude prin definiție vulgaritatea, kitsch-ul, grotescul.
Loredana Munteanu, owner Wear Fior. Interviul cu Loredana, aici.
Aș asocia bunul-gust cu o lucrare de artă. Când am studiat la Londra, prima întrebare a fost: Ce face ca o lucrare să fie o lucrare de artă?. Răspunsul: intenția autorului. Că e o lucrare bună sau mai puțin bună e altă discuție, cam așa e și cu bunul gust.
Indicat ar fi să zică alții despre mine dacă am sau nu bun-gust. Căci eu despre mine nu pot să zic decât că am o afinitate pentru diverse lucruri, că sunt armonizate conform filtrului meu personal.
Alexandra Caspruf, owner Alexandra Caspruf Jewelry. Interviul cu Alexandra, aici.
Capacitatea de a înfrumuseța totul în jurul tău, cu nonșalanță și naturalețe.
Alexandra Soare, Bacaro Port&Bacaro 2. Interviul cu Alexandra, aici.
Armonie, finețe, feminitate.
Bianca Popescu. Interviul cu Bianca, aici.
Daca este să ne uitam în DEX, vedem că bunul-gust reprezintă un simț estetic rafinat.
Eu văd bunul-gust drept un puzzle. Imaginea pe care o vezi în final este compusă din muuulte bucățele mici, dar noi o percepem drept cea mai proeminentă caracteristică vizibilă a unei persoane. Îți poți da seama de la prima impresie dacă un om are bun-gust. Așadar, da, cred că este vorba despre rafinare.
Să trăim frumos, cu asta cred că suntem datori vieții.
Și mai cred că acest lucru presupune un proces întreg care este într-o continuă dezvoltare, nu se finalizează niciodată. Dar asta presupune mai mult decât o evoluție a esteticii. E și despre o căutare de sine, despre preocupările pe care le ai, oamenii cu care alegi să te înconjori, etica muncii și așa mai departe. Toate acestea participă activ la acest ansamblu numit de mine – puzzle – pe care îl poți face cu bun-gust. Sau nu.
