Elena: picnicul meu este o experienta culinara, o transpunere in timp si spatiu
Pe Elena am cunoscut-o virtual, pe Instagram, si trebuie sa recunosc ca intre mine si contul ei a fost un coup de foudre. Dincolo de orice, cred ca cel mai mare merit al Elenei este acela ca reuseste sa faca oamenii fericiti din bucurii mici, dar incarcate cu emotie si autenticitate, lucru tot mai rar intalnit in ritmul nebun in care suntem angrenati.
Asadar, te invit sa te delectezi cu un interviu ca o zi frantuzeasca de vara: senina, fara sa fie plictisitoare; colorata, dar fara sa oboseasca privirea; cu multe povesti, insa fara sa devina exhaustiva
R: De cat timp locuiesti in Franta si de ce ai ales sa-ti fie acasa aceasta tara?
Elena: Locuiesc in Franta de un an si jumatate, desi majoritatea admiratorilor mei virtuali sau a oamenilor care ma cunosc cred ca traiesc in Franta de o viata. Si nu datorita accentului meu ‘frantuzit’, ci pentru ca ceea ce fac in momentul de fata este pur autentic frantuzesc. Am ales sa ma mut in Franta pentru ca aveam nevoie de o schimbare pe plan personal si, in aceeasi masura, voiam sa le ofer baietilor mei posibilitatea de a invata o limba noua avand contact direct cu o cultura si un mod de viata diferite de ale noastre. Am 3 copii poligloti care vorbesc fluent sau la nivel inalt 4, 5, respectiv 6 limbi.
R: Cand ai devenit picnic planner si cum ti-a venit ideea acestui tip inedit de business?
Elena: Initial, m-am mutat in Franta pentru un an academic (din septembrie pana in august). Planul meu era sa am o vacanta prelungita. Spiritul meu de antreprenor nu m-a lasat prea mult in pace, asa ca dupa doar 3 luni de vacanta, am inceput sa ma gandesc la un mod de a lucra si de a face ceva fara sa depind neaparat de un program fix.
Imi amintesc exact cum in timpul unei vacante de Craciun in Tbilisi, intr-o discutie cu un amic din Rusia, el a venit cu ideea de a fi ‘tour guide’ in Nisa. Nisa este mana cereasca pentru un asemenea tip de activitate: turisti, vreme buna 300 zile din an si engleza pe care am invatat-o in Irlanda au fost ingredientele principale. De aici si pana la a veni cu ideea de picnic nu a mai fost decat un singur pas marunt. Toate au fost consecintele calatoriilor mele anterioare, experientelor si activitatilor pe care le avusesem deja in alte tari: testari de vinuri, experiente culinare, walking tours.
Stiam ca pot fi nu doar un ghid bun, ci si un partener de vorba placut ‘out of the ordinary’ care ar putea sa astearna o masa ad-hoc la orice ora nu doar ca sa-si hraneasca musafirii, dar sa ii si impresioneze cu talentul sau culinar.
R: Din exterior, totul pare glam. Ce se ascunde in spatele muncii tale?
Elena: Picnicul meu nu este un simplu picnic format dintr-un sandwich si o patura pe marginea marii. Picnicul meu este o experienta culinara, o transpunere in timp si spatiu, o aventura de neuitat, un ‘one lifetime experience’. Imagineaza-ti ca in spatele acestei descrieri este un proces care necesita pasiune, efort si multa atentie la detalii.
R: Serviciile tale includ si food&drink menu. Povesteste-mi putin, te rog, despre partea aceasta delicioasa a picnicului.
Elena: Da, este o experienta culinara care include food&drinks, iar pentru asta am avut nevoie sa nu ma abat de la legile care presupun prestarea de activitati de acest gen, de siguranta si igiena, asa ca toate produsele oferite sunt cumparate de la producatori locali care isi asuma toate responsabilitatile pentru produsele lor.
In ceea ce priveste bauturile, am dreptul legal de a oferi un pahar de vin sau orice alt tip de bautura fara a avea nevoie de vreo licenta pentru vanzarea acestora (aici ma refer strict la partea legala a experientei).
Musafirul meu este invitat la un festin culinar! Este intampinat cu un pahar de vin, proseco sau sampanie, apoi degusta un platou cu 5 feluri de pateuri: faimosul ‘foie gras’ este nelipsit (desigur), alaturi de un pate de tara (terine facut intr-un mod anciene), pate de masline, pate de rosii si un caviar de vinete.
Toate acestea au "matching suggestions", cum ar fi faimosii castraveciori "cornichons" care sunt un must pentru terina facuta in stil ‘country’. Urmeaza apoi platoul cu 5 feluri de carne: jambon, saucisson, prosciutto, salami, coppa (o carne de vita presata). Desigur, si acestea vin la pachet cu fructele sau legumele adiacente.
Vedeta experientei este platoul cu branzeturi. Toti musafirii, chiar si cei mai sensibili si mai neexperimentati in branzeturi, gusta branzeturile si savureaza toate povestile despre fiecare tip de branza. Astfel, invata modul corect de a prezenta, servi si manca fiecare tip de branza cu fructul care i se potriveste.
Nu in ultimul rand, in meniu isi fac aparitia si dulciurile care sunt diversificate in functie de sezon.
R: Care este povestea masinii tale – Citroen 2CV – si cum a ajuns sa fie vedeta in conceptul tau de picnic?
Elena: De fapt, masina este atractia picnicului. Este cea mai iubita si mai fotografiata! Madame, masina mea de colectie, are si ea o poveste desigur. Este mandria Frantei! Poti spune ca ai fost si ai bifat Franta cand ai vazut cu ochii tai Turnul Eiffel, ai mancat bagheta frantuzeasca calda, proaspata direct de la boulangerie si cand ai avut ocazia sa te plimbi cu o masina de epoca frantuzeasca. Abia atunci poti spune ca ai testat Franta cu toate simturile.
R: Cum alegi locatiile pentru set-up-urile de picnic?
Elena: Aleg set-up-ul in functie de clienti. Daca am un cuplu de tineri indragostiti, ma axez spre o locatie foarte romantica, folosesc tacamuri diferite. Daca am clienti un grup de fete, stiu ca ele nu vor manca atat de mult cat vor savura pozele cu masina, si atunci am grija ca locatia sa fie accesibila pentru a seta un picnic alaturi de masina si ca totul sa fie ‘girly’. Daca am o mama si o fiica, inclusiv florile si accesoriile vor fi pe masura evenimentului.
In cazul unei familii cu copii, sunt atenta ca in apropierea set-up-ului sa existe un loc de joaca, aduc rachete de tenis, bubbles, butterflies nests, etc.
Iar pentru niste clienti barbati care doresc un picnic mai masculin aleg o locatie pe masura lor, cu un teren de Petanque alaturi, pentru a face posibila si o activitate.
R: Iti mai amintesti cum s-a desfasurat primul picnic pe care l-ai organizat pentru un client?
Elena: Primul client :))). Bineinteles! A fost si cel care mi-a dat ideea de a deveni ‘tour guide’. A calatorit din Rusia pe Coasta de Azur pentru a experimenta primul picnic cu ghidul lui favorit.
R: Povesteste-mi, te rog, despre cel mai inedit picnic / cele mai inedite picnicuri pe care l-ai / le-ai organizat pana acum.
Elena: Nu imi amintesc un picnic inedit anume. Toate sunt speciale in felul lor incepand de la emotiile cu primul client care e un bun amic, pana la intalnirile cu oameni pe care nu ii vazusem niciodata pana atunci. Chiar si cele cu familia si prietenii mei au un farmec unic. Imi amintesc, insa, cu placere un compliment pe care l-am primit de la o clienta care a repetat experienta pentru a doua oara. M-a intrebat: Care a fost momentul tau favorit vara trecuta?
I-am raspuns ca nu am un moment preferat, dar a urmat intrebarea mea: Dar al tau?. Ea mi-a raspuns: Picnicul cu tine a fost ‘my summer's highlight’. Si acum am un zambet pe fata si o emotie care ma cuprinde auzind acel raspuns.
R: Ce tip de oameni sunt clientii tai?
Elena: Clientii mei sunt oameni speciali care apreciaza MOMENTE, UNICITATEA si AUTENTICITATEA lucrurilor. Clientii mei sunt oameni care platesc pentru EMOTII, nu pentru lucruri…iar eu fix asta fac: CREEZ EMOTII!
R: Ce inseamna pentru tine fericirea?
Elena: Pentru mine, fericirea are aceeasi definitie ca si luxul. Pentru mine, fericirea este atunci cand poti sa faci ce iti doresti fara sa te uiti la ceas sau in agenda. Fericirea o simti chiar daca ai sau nu bani. Fericirea e alegerea de a-ti folosi timpul pentru exact ceea ce iti creeaza o stare de bine.
Sub deviza ‘ce face experienta pentru suflet e exact ce face educatia pentru minte’, va invit cu drag la experienta unui picnic frantuzesc de neuitat.
Foto: elenasmoments