Eu caut emoția peste tot, aceea care-ți face inima să tresalte de bucurie, așadar, poți înțelege de ce mi-au plăcut dintotdeauna obiectele cu poveste, cele care ajung la forma lor finală în urma încununării unei munci incredibile și a unui talent desăvârșit.

Apreciez oamenii înzestrați nativ cu un har anume și care, prin ceea ce realizează, aduc Divinitatea mai aproape de Pământ. Să creezi cu mâinile tale ceva menit să aducă frumusețea și, de ce nu, speranța în viețile altora, despre asta cred eu că este arta.

Intervievata mea de astăzi este Mara Patriche, fondatoarea Aram, o femeie care inspiră prin creațiile sale absolut superbe, dar și prin propria poveste de viață: orice ai face, nu uita să te întorci mereu la tine, la ceea ce te împlinește cu adevărat.

Dincolo de talentul evident pe care îl ai - acela de a crea minunății din ceramică - tu și desenezi cu o măiestrie demnă de invidiat frumos și cu admirație. Care a fost momentul în care ai descoperit că ai un talent nativ în domeniul artistic?

De foarte devreme. Fiind generația cu cheia de gât, umblam pe coclauri după școală și, printre altele, mergeam la Casa Pionierului, la modelaj, fără să știe ai mei. Acolo era un domn profesor care mă lăsa să intru în atelier și să modelez ce îmi trecea prin cap. Apoi, mama m-a înscris la Școala de Artă din Constanța, am continuat cu Liceul de Artă, secția de grafică, și apoi cu Facultatea de Arte Plastice din București, la secția de pictură.

Cum a început povestea Aram?

A început de atunci, din copilărie, cu câteva sincope sau salturi în timp, pentru că am avut foarte multe experiențe artistice până să înceapă Aram, cea din forma de acum. La noul Liceu de Artă din Constanța nu exista o secție de sculptură în anul meu, așa că am ales grafica. Am fost foarte tristă atunci.

Apoi, am uitat o vreme de lut și am continuat cu pictura. După facultate, împreună cu un grup de artiști tineri și entuziasmați, am creat Programul de Artă Publică “I Love Bucharest”, în care am fost foarte activă timp de 10 ani, am inițiat o grămadă de proiecte de street art și public art, am implicat comunități, instituții ale statului culturale și administrative în proiectele noastre, ceea ce nu era obișnuit pe atunci.

Am bătut la multe uși și ne-am luptat cu multe minți înguste. Am reușit să aducem sponsorizări private, dar am câștigat și fonduri naționale pentru proiectele noastre. Apoi, o altă experiență frumoasă din viața mea a fost Centrul de Artă MORA. Ne-am concentrat foarte mult pe promovarea și educarea artiștilor tineri, la debut, prin proiectul MORA Emerging. Si ne-au trecut mulți artiști studenți prin galeria de artă.

De-a lungul anilor, am fost mai puțin artist și mai mult coordonator sau inițiator de proiecte culturale, dar m-am întors constant la modelajul în lut.

Până într-o zi de toamnă când mi-am luat cuptor și intențiile în serios. Am zis să mă gândesc la mine o perioadă și la ce e în capul meu :)

Denumirea provine de la numele tău - Mara - scris invers, nu? În afară de asocierea cu numele tău, ce semnificație mai are alegerea lui “Aram”?

Da, este Mara scris invers, am ales să întorc numele meu invers, ca pe o altă variantă a mea.

Ce forme (și funcționalități) îmbrățișează creațiile tale din ceramică?

Îmi place să schimb mereu formele și obiectele pe care le creez. Le gândesc în colecții. Spre exemplu, luna aceasta lucrez la colecția mea de Grădini. Iubesc natura și îmi iubesc grădina la nebunie. Ghivecele mele sunt niște mini grădini văzute de noi, de sus, pe care ni le putem aranja singuri așa cum dorim.

În general, obiectele mele au o parte destul de mare decorativă, dar acolo se strecoară mereu iubirea, duioșia fie dulcea naivitate sau nuditatea în toată splendoarea ei 😊.

Câteodată, îmi place să mă amuz pur și simplu pe seama unor personaje, care nu exprimă altceva decât stări, sunt expresii mai mult decât portrete.

Povestește-mi, te rog, despre colecția “Imagination”: care au fost sursele de inspirație, care este mesajul mini colecției, ce forme au luat creațiile tale?

“Imagination” sau “Închipuiri” este o colecție apărută în urma pierderii mamei. Am simțit să vorbesc atunci despre emoții, melancolii, doruri, gânduri și speranțe. Acestea sunt sentimente care nu fac rău nimănui și nu trebuie ascunse. Ne arată că trăim și simțim.

Ai în plan, pentru viitorul apropiat, o nouă colecție?

Lucrez mereu idei noi. Unele fac parte din colecții deja numite, dar nu epuizate. Nu pot lucra la mai mult de 10 - 18 obiecte pe lună, așa că o colecție nu e niciodată epuizată. De fapt, ce e o colecție? E o temă de gândire, e o direcție în care aleg să mă plimb, un subiect pe care îl discut în lut sau uneori o joacă liberă, fie o distracție.

Povestește-mi, te rog, despre procesul prin care trece un produs realizat de tine de la concept până la creația finală.

Să spunem că avem cât de cât o imagine a ceea ce dorim să iasă la sfârșit.

Prima etapă este modelajul, apoi uscarea. Uscarea nu e un lucru ușor. Lutul se contractă la uscare. Este important ca toate părțile lucrării să se usuce în același timp, pentru că altfel apar crăpături și o arunci la gunoi. Urmează partea de finisare, unde ai grijă să dispară toate micile defecte de modelaj. Apoi, urmează partea de schițare a întregului decor.

După toate aceste etape lucrările se bagă în cuptor pentru o primă ardere la 700 de grade, gata pentru decorația cu glazuri. Aici vine partea cea mai dificilă. Glazurile ceramice arată ca niște noroaie antipatice, iar culorile sunt total diferite de aspectul final. Spre exemplu, galbenul e violet. Practic pictezi în orb. Trebuie să-ți imaginezi totul dinainte. Apoi, în sfârșit, arderea finală la 1020 de grade. E dificil! 😊

Organizezi workshop-uri pentru persoanele interesate de acest tip de artă?

Da, am început de curând și mi-a făcut foarte bine. Atelierul s-a trezit de la vorbe și râsete, s-a înveselit cu oameni cu povești, dezghețați după 2 ani de pandemie.

Chiar acum am dat drumul unei noi serii de cursuri de ceramică pentru luna mai. Persoanele interesate pot alege să se înscrie în una dintre cele 2 grupe: Miercuri seară sau Vineri de dimineață.

Pentru cine dorește să afle mai multe, detalii aici.

În ultimii ani, am observat o aplecare către brandurile românești, către business-uri mici, dar care lucrează piese autentice, cu o poveste în spate. Cum vezi tu situația?

Piața s-a umflat de multe prostii de care oamenii s-au plictisit și acum e rândul celor buni, al ideilor smart și de bun gust. Nu știu, cred că oamenii s-au mai educat între timp și probabil au mai mulți bănuți pentru frumos. Așa că e loc pentru toată lumea.

Mi-a plăcut mult descrierea de pe contul de Instagram Aram: “My ceramic is in the middle of happenings, of the daily routine and of all kinds of beings with emotions.” Care este semnificația acestei afirmații?

Îmi place să cred că personajele mele sunt absolut normale, surprinse în momente de rutină ale vieții lor, în evenimente fără prea multă emfază, dar sincere. Spre exemplu, o plimbare în parc, o călătorie cu barca, un moment de respiro pe un deal, o mângâiere pe care o dai câinelui tău, un zbor de pasăre sau un moment amuzant. Nu vi s-a întâmplat să vedeți pe stradă ceva haios care v-a făcut să zâmbiți? Ceva simplu… Eu râd mereu pe stradă.

Unde pot comanda creațiile tale cei interesați?

Eu vând în Romania pe www.marara.ro, un site pe care l-am construit împreună cu prietena mea, Marilena Burcea, care creează niște personaje din lemn fantastice. Și în lume, pe Etsy, sub numele de Aramacer.

Ce înseamnă pentru tine fericirea?

Fericirea e adiere de vânt pe timp de vară, zbor lin și planare în viteză, fulgi de păpădie prin aer, mult soare și iubire!

foto: arhivă Aram

Abonează-te la newsletter.

💌

Click to get the good stuff 📩